De fiecare dată când auzeam pe cineva lăudând cât de genial este whitepaper-ul Bitcoin, eram complet pierdut – engleză + termeni tehnici, cu adevărat descurajant.

Abia luna trecută, am mușcat glonțul și am citit textul original, și am descoperit că nu e deloc o lucrare academică, ci o „notificare de relocare” scrisă de Satoshi Nakamoto pentru întreaga omenire: bănci, Alipay, WeChat și alți intermediari, pregătiți-vă de șomaj.

Întreaga esență răspunde la cele trei întrebări cele mai importante pentru oameni obișnuiți:

1. De ce transferurile online pot fi făcute fără bănci și fără a fi înșelat?

În lumea reală, când transferi 100 de lei unui prieten, banca notează și deduce suma.

Dar pe internet, banii digitali sunt doar o serie de 0 și 1, care pot fi copiate și lipite. Cum dovedești că nu vei cheltui aceeași sumă de două ori?

Răspunsul lui Satoshi Nakamoto este incredibil de simplu: include întreaga lume într-un tabel Excel, cine transferă cui, cât mai rămâne, totul este scris public, și toată lumea te supraveghează.

Acest tabel se numește blockchain. Vrei să modifici în secret o intrare? Îmi pare rău, va trebui să modifici simultan același tabel din zeci de mii de computere din zeci de țări.

Felicitări, acum ești mai greu de înfruntat decât Rezerva Federală.

2. Cine ține acest tabel? Nu pot lucra pe degeaba, nu?

Satoshi Nakamoto a venit cu o idee genială: lasă-i pe toți să se bată pentru a-l ține.

A conceput o problemă matematică super dificilă (hash SHA256), cine o rezolvă primul obține dreptul de a ține următoarea pagină a tabelului și, pe deasupra, primește bitcoini noi emiși ca salariu.

Asta se numește minerit.

Mai dureros este că, dacă vrei să modifici înregistrări vechi, va trebui să rezolvi problema de la pagina pe care vrei să o schimbi și până la sfârșit, și să fii mai rapid decât toți ceilalți oameni onești la un loc.

Nu ai suficientă putere de calcul? Atunci fii cuminte.

Au trecut 16 ani și încă nimeni nu a reușit, genialitatea constă tocmai aici.

3. Cum se descurcă utilizatorii de mobil? Nu poate descărca toată lumea sute de GB de tabel?

Satoshi Nakamoto a anticipat asta și a creat două versiuni „simplificate”:

  • Noduri ușoare (SPV): Trebuie doar să salvezi „antetul” fiecărei pagini; dacă vrei să verifici dacă o sumă a fost cheltuită, cere dovezi de la alții, rezolvat în câteva secunde;

  • Arbore Merkle: Comprimă mii de tranzacții dintr-o pagină într-o „rădăcină” de 32 de octeți, economisind spațiu și prevenind falsificările.

În 2008 a gândit deja la problema stocării portofelelor mobile, asta se numește lovitură dimensională.

După ce l-am citit, cea mai mare impresie a mea este:

Genialitatea whitepaper-ului Bitcoin nu constă niciodată în detaliile tehnice, ci în faptul că a eliminat cu forța „încrederea”, cel mai scump lucru din societatea umană, folosind matematică.

În trecut, pentru a transfera bani, trebuia să ceri băncii sau Alipay; acum, trebuie doar să crezi că o problemă matematică nu va fi niciodată rezolvată complet.

În ultimii peste zece ani, 99% din whitepaper-urile de monede aeriene au peste 200 de pagini, pline de grafice, formule și hărți de drum, dar nici măcar nu explică „cine mă oprește să fug cu banii”.

Iar Satoshi Nakamoto, cu 9 pagini de hârtie, a eliminat intermediarii de plăți globali și, pe deasupra, a deschis sursa soluției. Pur și simplu un cuvânt: genial.

Deci, nu mai fi speriat de „nu înțeleg whitepaper-ul”. Găsește o versiune simplificată în chineză (sau uită-te direct la harta mentală de mai jos), și o poți înțelege în jumătate de oră. Odată înțeles, când vezi proiecte noi care strigă „răstoarnă Bitcoin”, poți distinge imediat cine vorbește prostii și cine muncește cu adevărat.